„Tinerii din Bucovina de altădată”, tema sesiunii de comunicări a Institutului „Bucovina” din Rădăuţi

Joi, 18 noiembrie 2010 a avut loc deschiderea lucrărilor celei de-a XVIII-a sesiuni anuale de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului „Bucovina” din Rădăuţi, al Academiei Române. Tema conferinţei din acest an a fost „Bucovina în imaginarul individual şi colectiv. Tinerii din Bucovina de altădată şi lumea în care trăiau”. Lucrările sesiunii au fost găzduite de Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” şi de Hotelul Geralds din Rădăuţi. La eveniment au participat profesori la Universitatea „Şefan cel Mare” din Suceava, de la Universitatea din Cernăuţi, cercetători de la Institutul „Bucovina” al Academiei Române, alţi pasionaţi de istoria Bucovinei din judeţ sau din ţară.

Tematica prelegerilor

În deschiderea lucrărilor, joi, 18 noiembrie, profesorul cercetător doctor Vasile Schipor a prezentat proiectul de succes „Rădăcini. Fotografii din Bucovina”, prefaţat de Emilian Drehuţă din Bacău. Pentru a ilustra acest proiect, profesorul Vasile Schipor a prezentat două proiecţii cu fotografii vechi, ce ilustrează ipostaze ale satului bucovinean, „Cernăuţii de altădată”, pe o coloană sonoră de Joseph W. Schmidt şi „Cernăuţii, o fereastră spre trecut”, pe un fundal muzical al Baladei pentru vioară, de Ciprian Porumbescu. A doua temă prezentată invitaţilor de cercetătorul Vasile Schipor a fost rezervată încheierii lucrărilor şi s-a intitulat, „Dimitrie Gălătescu, au autor bucovinean necunoscut şi manuscrisul lucrării sale închinate satului Ostriţa”.

În data de 19 noiembrie, ciclul comunicărilor a debutat cu prezentarea „Mihai Eminescu şi societăţile studenţilor români de la Viena”, a autoarei Alexandrina Cernov, şi a continuat cu prelegerea „Note şi comentarii marginale la o publicaţiune din 1790” a profesorului Ion Cernat, urmată de prezentarea unui text inedit al mitropolitului Silvestru Morariu Andrievici - „Esortaţiune archipăstorală către tineretul academic-clerical”. Alte cuvântări, care au ilustrat generoasa temă a sesiunii au fost „Tineri pentru tineri, în Bucovina austriacă”, a preotului Dumitru Valenciuc, ”Dimitrie Onciul şi junimea Bucovinei de altădată”, a profesorului doctor Ilie Luceac, dar şi eseul „Nostalgia începuturilor. Copiii şi copilăria în memoriile bucovinenilor”, realizat de lector universitar Harieta Mareci Sobol. Spre finalul sesiunii, cuvântul a ajuns în posesia gazdelor, a cercetătorilor de la Institutul „Bucovina” Rădăuţi al Academiei Române. Cercetătorul ştiinţific Ovidiu Bâtă a expus prelegerea „Monumente austriece din Bucovina secolului al XIX-lea”, iar profesorul doctor Marian Olaru a ilustrat tema „Tineri membri ai societăţii Academice studenţeşti Junimea, din Cernăuţi, 1878-1938”. Lucrarea „Tineri din Bucovina interbelică şi misiunea culturală. Rolul societăţilor studenţeşti” a fost titlul prezentării cercetătoarei ştiinţifice doctor Rodica Iaţencu, de la institutul „Bucovina” din Rădăuţi.

Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” Rădăuţi, a vorbit despre această conferinţă ca despre un moment de bilanţ, „Noi organizăm aceste sesiuni ca o încununare a activităţii de cercetare de un an de zile a institutului. Împreună cu specialiştii în domeniu, schimbăm păreri, în legătură cu stadiul cercetării în domeniul acesta. Este un moment de bilanţ. Împreună cu cercetătorii de la Cernăuţi sau din afara României, ajungem la un mod de înţelegere a acestei problematici, destul de complexe. Lucrările acestei conferinţe sunt publicate ulterior în Analele Bucovinei. La aceste lucrări au participat reprezentanţi ai Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale care şi-au prezentat fondul arhivistic -câmpul de acţiune al cercetătorilor. Doamna Harieta Mareci Sobol a prezentat un eseu despre reflectarea vârstei tinerilor în memorialistica Bucovinei, subiect care marchează un început de drum în cercetarea istoriei mentalităţilor pe această problemă. Am avut şi pe Petru Glior, de la Universitatea din Cernăuţi, care alături de domnii Cernov şi Ilie Luceac au vorbit despre evenimentele din 1940-1941, despre ocupaţia sovietică din ţinuturile Herţei, potrivit arhivelor cernăuţene. Informaţiile vor fi apreciate în măsura în care aduc ceva nou, în raport cu ce s-a întâmplat până acum în istoriografie” a mai precizat Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” Rădăuţi.

Dezbaterile pe marginea comunicărilor prezentate au fost urmate de semnalarea unor apariţii editoriale: Numărul 2 (33), anul XVI, al „Analelor Bucovinei”, iulie-decembrie 2010, „Monografia comunei Şaru Dornei” de Gheorghe C. Patza, „Fondul bisericesc ortodox din Bucovina. Probleme controversate” a autorului Dumitru Valenciuc şi „Arboroasa. File din cronica vieţii studenţeşti cernăuţene”, a autorului Pantelimon Socaciu.